O durere de picioare care apare în timpul mersului și dispare după câteva minute de odihnă poate părea o problemă obișnuită, provocată de oboseală sau de lipsa condiției fizice. În realitate, acest simptom poate indica o afecțiune a circulației sanguine, cunoscută popular drept boala privitorului de vitrine. Denumirea vine de la comportamentul persoanelor afectate, care sunt nevoite să se oprească frecvent din mers, uneori prefăcându-se că privesc vitrinele magazinelor pentru a ascunde disconfortul.
În limbaj medical, manifestarea poartă numele de claudicație intermitentă și este frecvent asociată cu boala arterială periferică, o afecțiune în care arterele care transportă sângele către membrele inferioare se îngustează. Netratată, problema poate evolua și poate crește riscul unor complicații cardiovasculare importante.
Durerea apare atunci când mușchii nu primesc suficient sânge
Boala arterială periferică se dezvoltă, în cele mai multe cazuri, din cauza aterosclerozei, proces prin care depozitele de grăsimi și colesterol se acumulează pe pereții arterelor.
Pe măsură ce vasele de sânge se îngustează, circulația către mușchii picioarelor devine insuficientă, în special în timpul efortului fizic.
Atunci când o persoană merge, mușchii au nevoie de mai mult oxigen și de substanțe nutritive pentru a funcționa. Dacă arterele nu pot transporta cantitatea necesară de sânge, apare durerea.
Disconfortul este resimțit cel mai frecvent la nivelul gambelor, dar poate afecta și coapsele sau fesele, în funcție de localizarea arterelor îngustate.
O caracteristică importantă este faptul că durerea apare după parcurgerea unei anumite distanțe și se ameliorează la câteva minute după oprire. Dacă persoana începe din nou să meargă, simptomele pot reveni.
Acest tipar reprezintă unul dintre cele mai sugestive semne ale claudicației intermitente.
Primele simptome sunt adesea confundate cu oboseala
În stadiile incipiente, boala arterială periferică poate avea manifestări discrete. Unele persoane observă doar că nu mai pot parcurge pe jos distanțele cu care erau obișnuite.
Altele resimt crampe musculare, senzație de apăsare, oboseală neobișnuită sau slăbiciune la nivelul picioarelor.
Simptomele pot deveni mai evidente atunci când persoana merge repede, urcă scări sau se deplasează pe un teren înclinat.
Pentru că durerea dispare după odihnă, mulți pacienți nu consideră necesar să consulte un medic. Această ameliorare temporară poate crea impresia că problema nu este serioasă.
Totuși, repetarea durerii la efort, mai ales dacă apare la distanțe din ce în ce mai mici, trebuie investigată.
Nu orice durere de picioare este provocată de o problemă vasculară. Afecțiunile coloanei vertebrale, articulațiilor sau nervilor pot produce simptome asemănătoare, motiv pentru care diagnosticul trebuie stabilit de un specialist.
Picioarele reci și modificările pielii pot indica o circulație deficitară
Pe lângă durerea apărută în timpul mersului, boala arterială periferică poate provoca și alte modificări.
Unele persoane observă că un picior este mai rece decât celălalt sau că pielea capătă o culoare neobișnuit de palidă. În alte situații, pot apărea modificări ale unghiilor, reducerea pilozității de pe gambe sau vindecarea lentă a unor răni.
Aceste manifestări pot apărea atunci când alimentarea cu sânge a țesuturilor este afectată.
În formele avansate, durerea poate deveni prezentă chiar și în repaus, în special noaptea. Uneori, pacienții observă că disconfortul se ameliorează atunci când lasă piciorul să atârne la marginea patului.
Apariția rănilor care nu se vindecă, a zonelor înnegrite sau a durerii persistente în repaus poate indica o afectare severă a circulației și necesită evaluare medicală rapidă.
Dacă un picior devine brusc foarte dureros, rece, palid sau amorțit, situația poate reprezenta o urgență vasculară.
Fumatul și diabetul cresc considerabil riscul de îmbolnăvire
Boala arterială periferică apare mai frecvent la persoanele care prezintă factori de risc cardiovascular.
Fumatul este unul dintre cei mai importanți, deoarece substanțele din tutun afectează pereții vaselor sanguine și favorizează dezvoltarea aterosclerozei.
Diabetul reprezintă un alt factor major. Valorile crescute ale glicemiei pot deteriora vasele de sânge și nervii, crescând riscul de complicații la nivelul picioarelor.
Hipertensiunea arterială și colesterolul crescut contribuie, de asemenea, la afectarea arterelor.
Riscul crește odată cu înaintarea în vârstă, iar persoanele care au suferit deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral prezintă o probabilitate mai mare de a avea și probleme de circulație la nivelul membrelor inferioare.
Sedentarismul și excesul ponderal pot agrava situația, mai ales atunci când sunt asociate cu alți factori de risc.
Boala arterială periferică poate semnala probleme și la nivelul inimii
Un aspect important este că ateroscleroza nu afectează întotdeauna o singură regiune a organismului.
Persoanele care au artere îngustate la nivelul picioarelor pot prezenta modificări asemănătoare și la nivelul vaselor care alimentează inima sau creierul.
Din acest motiv, boala arterială periferică nu trebuie privită exclusiv ca o afecțiune a membrelor inferioare.
Diagnosticul este asociat cu un risc crescut de infarct miocardic și accident vascular cerebral, chiar și atunci când simptomele de la nivelul picioarelor sunt moderate.
Identificarea bolii oferă medicilor posibilitatea de a evalua întregul risc cardiovascular și de a recomanda măsuri pentru reducerea complicațiilor.
Controlul tensiunii arteriale, al colesterolului și al glicemiei are un rol esențial în îngrijirea acestor pacienți.
O investigație simplă poate depista problemele de circulație
Atunci când există suspiciunea de boală arterială periferică, medicul poate recomanda măsurarea indicelui gleznă-braț.
Această investigație compară tensiunea arterială măsurată la nivelul gleznei cu cea de la nivelul brațului.
În mod obișnuit, un indice de 0,90 sau mai mic sugerează prezența bolii arteriale periferice. Rezultatul trebuie însă interpretat în context clinic, deoarece anumite afecțiuni, inclusiv diabetul, pot influența măsurătorile.
Pentru evaluarea circulației sanguine poate fi utilizată și ecografia Doppler, care permite examinarea fluxului de sânge prin artere și identificarea zonelor îngustate.
În cazurile în care sunt necesare informații suplimentare, medicul poate recomanda investigații imagistice mai complexe, precum angio-CT sau angio-RM.
Diagnosticarea timpurie este importantă deoarece tratamentul poate încetini evoluția bolii și poate îmbunătăți capacitatea pacientului de a merge.
Mersul pe jos poate face parte din tratament
Deși durerea apare tocmai în timpul mersului, exercițiul fizic supravegheat reprezintă una dintre metodele recomandate pentru ameliorarea claudicației intermitente.
Programele specializate presupun alternarea perioadelor de mers cu pauze de odihnă, în funcție de toleranța pacientului.
Practicat regulat, acest tip de antrenament poate îmbunătăți distanța parcursă fără durere și capacitatea de efort.
Totuși, exercițiile trebuie adaptate situației medicale. Persoanele cu dureri în repaus, răni care nu se vindecă sau semne de ischemie severă au nevoie de evaluare vasculară înainte de a începe un program de mers.
Renunțarea la fumat este una dintre cele mai importante măsuri pentru încetinirea progresiei bolii.
Tratamentul poate include și medicamente pentru reducerea colesterolului, controlul tensiunii arteriale și scăderea riscului de formare a cheagurilor, în funcție de recomandările medicului.
În cazurile severe, atunci când circulația este puternic afectată, pot fi necesare intervenții pentru restabilirea fluxului sanguin, precum angioplastia cu balon, montarea unui stent sau operația de bypass vascular.
Durerea repetată la mers nu trebuie ignorată
Persoanele care observă că trebuie să se oprească frecvent din cauza durerilor de gambe ar trebui să discute cu medicul, mai ales dacă simptomele apar constant după aceeași distanță.
Este important de urmărit dacă durerea se ameliorează la repaus, dacă distanța parcursă fără disconfort se reduce treptat și dacă apar modificări ale temperaturii sau culorii pielii.
O evaluare medicală este cu atât mai importantă pentru fumători, persoanele cu diabet și cele care au deja hipertensiune sau colesterol crescut.
Boala privitorului de vitrine poate părea la început doar un inconvenient care îngreunează plimbările obișnuite. În realitate, claudicația intermitentă poate fi primul semn vizibil al unei afecțiuni vasculare care influențează sănătatea întregului organism.
Sursa foto + text: csid.ro
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.