Alimentația, somnul și activitatea fizică sunt factori cunoscuți care influențează modul în care îmbătrânim. Cercetările sugerează însă că și starea emoțională poate avea un rol, mai ales atunci când stresul, furia și ostilitatea devin constante.
Un studiu citat de CSID indică o asociere între tiparele persistente de furie și neîncredere și anumite semne ale unei îmbătrâniri biologice mai accelerate. Explicația ar putea avea legătură cu stresul cronic și efectele pe care acesta le produce în organism.
Furia ocazională nu este problema
Să te enervezi după o zi dificilă sau în urma unei situații neplăcute este o reacție normală. Organismul este construit pentru a răspunde temporar la stres și pentru a reveni apoi la starea obișnuită.
Lucrurile se schimbă atunci când tensiunea devine aproape permanentă. Persoanele care trăiesc perioade îndelungate cu furie, ostilitate sau neîncredere pot rămâne într-o stare de stres prelungit, fără suficient timp pentru recuperare.
Cortizolul și adrenalina intră în acțiune
Într-o situație stresantă, organismul eliberează hormoni precum cortizolul și adrenalina. Pe termen scurt, acest mecanism este util: pregătește corpul să răspundă rapid unei amenințări sau unei situații dificile.
Dacă stresul devine cronic, activarea repetată a acestor mecanisme poate avea consecințe mai puțin favorabile. Pot fi influențate tensiunea arterială, somnul și procesele inflamatorii, iar efectele se pot acumula în timp.
Vârsta biologică nu este aceeași cu cea din buletin
Două persoane de 50 de ani nu au neapărat organisme care au îmbătrânit în același ritm. Vârsta cronologică arată numărul anilor trăiți, în timp ce îmbătrânirea biologică se referă la modificările acumulate la nivelul celulelor, țesuturilor și sistemelor organismului.
Ritmul acestor schimbări este influențat de numeroși factori, printre care genetica, alimentația, activitatea fizică, somnul și mediul. Stresul cronic este unul dintre factorii studiați în legătură cu acest proces.
Stresul prelungit poate afecta mai multe sisteme
Problema nu este doar faptul că o persoană stresată se simte obosită sau iritată. Expunerea îndelungată la stres poate produce modificări fiziologice.
Printre efectele asociate stresului cronic se numără tulburările de somn, creșterea tensiunii arteriale și modificarea proceselor inflamatorii. În timp, răspunsul repetat la stres poate influența inclusiv sistemul cardiovascular.
Studiul nu spune că oamenii furioși „îmbătrânesc automat”
Rezultatele trebuie interpretate cu atenție. Existența unei asocieri între anumite tipare emoționale și îmbătrânirea biologică nu demonstrează că furia este singura cauză și nici că fiecare episod de nervozitate ne scurtează viața.
Contează mai ales persistența acestor stări. O persoană care trăiește constant în tensiune este expusă unui context diferit de cineva care trece ocazional printr-o perioadă stresantă. În plus, procesul de îmbătrânire este influențat simultan de numeroși alți factori.
Ce poate ajuta la reducerea stresului cronic
Gestionarea stresului nu presupune eliminarea completă a emoțiilor negative. Furia, frustrarea și îngrijorarea fac parte din experiența normală.
Mișcarea regulată, un program suficient de somn, timpul petrecut în aer liber, pauzele reale și menținerea unor relații sociale sănătoase pot contribui la reducerea stresului acumulat.
Atunci când furia, anxietatea sau neîncrederea devin greu de controlat și încep să afecteze constant somnul, relațiile sau activitățile cotidiene, sprijinul unui specialist poate fi util.
Ideea principală este că sănătatea pe termen lung nu depinde exclusiv de ceea ce mâncăm sau de cât sport facem. Felul în care organismul este expus zi de zi la stres poate conta, de asemenea, în procesele asociate îmbătrânirii.
Sursa foto + text: csid.ro
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.