Tratamentul cu antibiotice este necesar în numeroase infecții bacteriene, însă administrarea acestor medicamente poate influența și echilibrul microorganismelor benefice din organism. Flora intestinală, cunoscută și sub denumirea de microbiotă intestinală, are un rol important în digestie și în funcționarea sistemului imunitar, iar modificările produse de antibiotice pot favoriza apariția unor simptome neplăcute, precum diareea sau disconfortul abdominal. Medicul britanic Amir Khan a explicat ce alimente pot susține sănătatea intestinală în această perioadă și de ce alimentația diversificată merită o atenție specială.
Antibioticele pot afecta și bacteriile benefice din organism
Antibioticele acționează împotriva bacteriilor responsabile de anumite infecții, dar efectele lor nu se limitează întotdeauna la microorganismele care provoacă boala. În funcție de tipul medicamentului, tratamentul poate modifica și populațiile de bacterii benefice prezente în intestin.
Medicul Amir Khan, cunoscut publicului britanic inclusiv pentru aparițiile sale în emisiunea Lorraine, a atras atenția asupra acestei probleme într-o serie de recomandări publicate pe rețelele sociale. Potrivit acestuia, administrarea antibioticelor poate perturba echilibrul microbiotei, ceea ce explică de ce unele persoane se confruntă cu tulburări digestive în timpul tratamentului.
Specialistul a subliniat și importanța utilizării corecte a acestor medicamente. Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor care provoacă răceala obișnuită și nu ar trebui administrate în lipsa unei recomandări medicale. Folosirea lor inutilă poate contribui atât la apariția rezistenței bacteriene, cât și la perturbarea microbiotei intestinale.
Atunci când tratamentul este necesar, alimentația poate sprijini sănătatea digestivă, deși nu poate preveni toate reacțiile adverse și nu înlocuiește indicațiile medicului.
Alimentele prebiotice oferă hrană bacteriilor benefice din intestin
Una dintre recomandările medicului vizează consumul alimentelor care conțin fibre și substanțe cu efect prebiotic. Acestea sunt utilizate de anumite microorganisme intestinale și pot contribui la menținerea unui mediu favorabil dezvoltării bacteriilor benefice.
Printre alimentele care pot furniza compuși prebiotici se numără ceapa, usturoiul, sparanghelul, bananele și topinamburul. Aceste ingrediente pot fi introduse în preparatele obișnuite, în funcție de preferințele alimentare și de toleranța digestivă.
Bananele pot fi consumate ca gustare sau alături de iaurt, în timp ce sparanghelul poate completa o masă cu legume și proteine. Ceapa și usturoiul pot fi folosite în supe și alte preparate gătite, însă persoanele care se confruntă cu balonare sau disconfort abdominal ar trebui să adapteze cantitățile.
Nu toate fibrele au același efect, iar creșterea bruscă a consumului poate accentua simptomele digestive la unele persoane. De aceea, o alimentație variată și porțiile adaptate toleranței individuale sunt preferabile schimbărilor radicale.
Iaurtul, chefirul și alimentele fermentate pot susține diversitatea microbiotei
Medicul Amir Khan a recomandat și includerea alimentelor fermentate în meniul zilnic. Chefirul, iaurtul cu culturi vii, laptele bătut, varza murată și kimchiul sunt câteva dintre exemplele menționate.
Aceste produse pot conține microorganisme vii, însă cantitatea și tipurile de bacterii diferă de la un aliment la altul. De asemenea, nu toate produsele fermentate conțin microorganisme vii în momentul consumului, mai ales dacă au fost supuse unor tratamente termice.
Iaurtul simplu și chefirul pot fi opțiuni practice pentru persoanele care le tolerează, în timp ce legumele fermentate pot aduce varietate în alimentație. Este important de reținut că alimentele fermentate nu au toate efectele demonstrate ale unor suplimente probiotice studiate clinic și nu garantează prevenirea diareei asociate antibioticelor.
Există și o precauție importantă privind administrarea medicamentelor. Anumite antibiotice, inclusiv unele din clasele tetraciclinelor și fluorochinolonelor, pot interacționa cu produsele lactate sau cu mineralele precum calciul și fierul, ceea ce poate reduce absorbția tratamentului. Din acest motiv, pacientul trebuie să respecte indicațiile din prospect și recomandările medicului sau farmacistului privind intervalul dintre medicament și alimente.
Fructele și legumele de culori diferite contribuie la o alimentație echilibrată
Diversitatea alimentelor vegetale reprezintă un alt aspect evidențiat de medicul britanic. Fructele și legumele furnizează fibre, vitamine, minerale și numeroși compuși vegetali, iar includerea mai multor sortimente în alimentație poate susține sănătatea generală.
Morcovii, ardeii, broccoli, spanacul, fructele de pădure, merele și citricele pot completa mesele zilnice, fiecare oferind o combinație diferită de substanțe nutritive. Culorile variate pot fi un reper practic pentru diversificarea meniului, fără să fie necesară respectarea unor reguli alimentare complicate.
Fibrele din aceste alimente au un rol important și pentru microorganismele intestinale. O parte dintre ele este fermentată de bacteriile din colon, proces care duce la formarea unor substanțe implicate în menținerea sănătății intestinale.
În timpul tratamentului cu antibiotice, toleranța digestivă poate varia. Unele persoane preferă legumele gătite și fructele mai ușor de digerat, în special dacă au greață sau scaune moi. Prepararea termică poate face anumite alimente mai ușor de consumat, fără ca acestea să își piardă complet valoarea nutritivă.
Timpul petrecut în natură, menționat printre obiceiurile benefice
Recomandările medicului nu s-au limitat la alimentație. Amir Khan a vorbit și despre influența mediului asupra microorganismelor cu care organismul intră în contact, menționând activități precum grădinăritul, plimbările în aer liber și interacțiunea cu animalele.
Mediul înconjurător poate influența microbiota umană, iar cercetările continuă să exploreze legătura dintre expunerea la microorganismele din natură și diversitatea microbiomului intestinal. Totuși, nu există dovezi suficiente pentru a afirma că plimbările sau grădinăritul refac direct flora intestinală afectată de antibiotice.
Activitățile în aer liber pot contribui la starea generală de bine și la menținerea unui stil de viață activ, mai ales după ameliorarea simptomelor infecției. Ele trebuie însă adaptate stării de sănătate și recomandărilor medicale.
Hidratarea și respectarea tratamentului rămân esențiale
Pe lângă alegerile alimentare, persoanele care urmează un tratament cu antibiotice trebuie să acorde atenție hidratării, în special dacă apar tulburări digestive. Diareea poate favoriza pierderea lichidelor și a electroliților, iar în anumite situații poate fi necesară utilizarea soluțiilor de rehidratare orală.
Tratamentul trebuie administrat exact conform prescripției, fără modificarea dozelor sau întreruperea din proprie inițiativă. Dacă apar reacții adverse, pacientul ar trebui să discute cu medicul pentru a primi recomandări potrivite.
Diareea severă, persistentă, însoțită de febră, dureri abdominale importante, sânge în scaun sau semne de deshidratare necesită evaluare medicală promptă. Uneori, antibioticele pot favoriza infecții intestinale care necesită îngrijire specifică.
O alimentație care include fructe, legume, cereale integrale și, atunci când sunt tolerate și compatibile cu tratamentul, produse fermentate poate sprijini sănătatea digestivă. Aceste obiceiuri sunt utile și după încheierea administrării antibioticelor, când microbiota intestinală poate avea nevoie de timp pentru a-și recupera echilibrul.
Sursa foto + text: csid.ro
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.