Alăptarea poate influența sănătatea mamei ani întregi. Ce beneficii indică studiile

Beneficiile laptelui matern pentru copil sunt bine cunoscute, însă alăptarea produce schimbări importante și în organismul mamei. Unele apar imediat după naștere, în timp ce altele sunt asociate cu un risc mai redus pentru anumite afecțiuni pe termen lung.

Datele medicale indică legături între alăptare și un risc mai mic de cancer mamar și ovarian, diabet de tip 2 și hipertensiune. În același timp, experiența diferă considerabil de la o femeie la alta, iar alăptarea nu este întotdeauna posibilă sau lipsită de dificultăți.

Oxitocina ajută organismul imediat după naștere

Unul dintre primele efecte apare chiar în perioada postpartum. Atunci când bebelușul este alăptat, organismul eliberează oxitocină, hormon care determină contracția uterului.

Aceste contracții contribuie la revenirea uterului către dimensiunile de dinaintea sarcinii și pot reduce sângerarea după naștere.

Riscul de cancer de sân poate fi mai mic

Printre cele mai studiate efecte pe termen lung se numără asocierea dintre alăptare și cancerul mamar. Femeile care au alăptat prezintă, la nivel populațional, rate mai mici ale acestei boli.

Durata pare să conteze. Analizele citate de Organizația Mondială a Sănătății au arătat că perioadele mai lungi de alăptare sunt asociate cu o reducere mai mare a riscului.

Acest lucru nu înseamnă că alăptarea poate preveni cancerul în toate cazurile. Riscul individual este influențat de numeroși factori, printre care genetica, vârsta și stilul de viață.

Există beneficii și în privința cancerului ovarian

O asociere similară a fost observată pentru cancerul ovarian. Una dintre explicațiile propuse este că, în timpul alăptării, ovulația poate fi suprimată pentru o anumită perioadă.

Datele analizate de OMS au asociat alăptarea timp de 6-12 luni cu un risc mai redus de cancer ovarian, iar asocierea a fost și mai puternică în cazul unei durate totale de peste un an.

Alăptarea este asociată și cu un risc mai mic de diabet

Efectele nu se limitează la sistemul reproducător. Cercetările au identificat o asociere între alăptare și un risc ulterior mai redus de diabet zaharat de tip 2.

ACOG arată că femeile care alăptează pentru perioade mai lungi prezintă rate mai mici ale diabetului de tip 2 și hipertensiunii arteriale.

Această asociere poate fi deosebit de relevantă pentru femeile care au avut diabet gestațional, deoarece acestea au oricum un risc mai mare de a dezvolta ulterior diabet de tip 2.

Și sănătatea cardiovasculară poate avea de câștigat

Studiile au găsit, de asemenea, rate mai reduse de hipertensiune și boli cardiovasculare în rândul femeilor care au alăptat.

Mecanismele exacte sunt încă studiate. Sarcina produce schimbări importante în metabolismul grăsimilor și glucozei, iar lactația ar putea contribui la readaptarea metabolică după naștere.

Totuși, alăptarea nu înlocuiește măsurile cunoscute pentru protejarea inimii, precum alimentația echilibrată, mișcarea, evitarea fumatului și controlul tensiunii și colesterolului.

Poate ajuta la revenirea după sarcină, dar nu este o metodă de slăbit

Producerea laptelui necesită energie, iar acest consum poate contribui la folosirea unei părți din rezervele acumulate în timpul sarcinii. ACOG menționează că alăptarea poate facilita revenirea la greutatea anterioară sarcinii.

Efectul diferă însă foarte mult. Unele femei slăbesc în timpul alăptării, în timp ce altele își mențin greutatea sau slăbesc abia după încheierea acestei perioade. Din acest motiv, alăptarea nu trebuie privită ca o strategie pentru pierderea kilogramelor.

Relația cu sănătatea mintală este mai complexă

Alăptarea determină eliberarea unor hormoni precum oxitocina și prolactina și poate contribui la apropierea dintre mamă și copil. Unele date indică și o asociere cu un risc mai redus de depresie postpartum.

Relația nu este însă simplă. Durerile persistente, dificultățile de atașare la sân sau imposibilitatea de a alăpta așa cum și-ar dori mama pot deveni ele însele surse importante de stres. ACOG atrage atenția inclusiv asupra asocierii dintre durerea persistentă în timpul alăptării și depresia postpartum.

Prin urmare, alăptarea nu trebuie considerată o metodă de prevenire a depresiei postpartum, iar simptomele psihice persistente necesită evaluare și sprijin medical.

Durata poate conta, dar alăptarea nu trebuie transformată într-o presiune

Unele dintre beneficiile observate în studii cresc odată cu durata totală a alăptării. ACOG arată că alăptarea pentru mai mult de 12 luni este asociată cu reduceri ale riscului de diabet, hipertensiune, cancer mamar și cancer ovarian.

În același timp, durata este o decizie individuală. Problemele medicale, producția insuficientă de lapte, durerea, tratamentele necesare mamei sau alte circumstanțe pot face alăptarea dificilă ori imposibilă.

Ideea importantă este că alăptarea poate aduce beneficii de sănătate și mamei, nu numai copilului, dar acestea trebuie privite ca avantaje potențiale, nu ca o obligație sau ca o garanție împotriva bolilor.