Ficatul îndeplinește sute de funcții importante în organism, de la procesarea nutrienților până la metabolizarea alcoolului, medicamentelor și a altor substanțe. Deși are o capacitate impresionantă de adaptare, stilul de viață și alimentația pot influența sănătatea acestui organ pe termen lung.
O problemă tot mai frecvent discutată este boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice, cunoscută sub abrevierea MASLD și denumită anterior boala ficatului gras non-alcoolic. Afecțiunea presupune acumularea excesivă de grăsime în ficat și, la unele persoane, poate evolua către inflamație, fibroză și forme mai severe de boală hepatică.
Alimentația este doar o parte a problemei. Greutatea corporală, diabetul, rezistența la insulină, activitatea fizică, predispoziția genetică și consumul de alcool sunt, la rândul lor, factori importanți. Cu toate acestea, există câteva categorii de produse pe care specialiștii recomandă să nu le transformăm într-o prezență zilnică în meniu.
Băuturile cu mult zahăr pot favoriza acumularea grăsimii în ficat
Sucurile carbogazoase, băuturile din fructe cu zahăr adăugat, unele băuturi pentru sportivi și chiar anumite cafele gata preparate pot conține cantități surprinzător de mari de zahăr.
O atenție aparte este acordată băuturilor cu un aport ridicat de fructoză adăugată. Atunci când este consumată în exces, aceasta este procesată în mare măsură de ficat și poate favoriza lipogeneza, procesul prin care organismul produce noi grăsimi.
Un studiu clinic randomizat menționat de CSID a comparat băuturi îndulcite cu fructoză, zaharoză și glucoză. În cazul celor care conțineau fructoză sau zaharoză, cercetătorii au observat o stimulare mai accentuată a formării de noi acizi grași la nivel hepatic.
Asta nu înseamnă că un pahar de suc băut ocazional provoacă ficat gras. Problema apare mai ales atunci când băuturile îndulcite devin o sursă constantă de zahăr și calorii.
Cartofii prăjiți și alte alimente prăjite merită consumate mai rar
Cartofii în sine nu sunt un aliment nociv pentru ficat. Modul de preparare poate schimba însă considerabil profilul nutrițional al unei porții.
Prăjirea adaugă multe calorii și grăsimi, iar un consum frecvent de asemenea alimente poate contribui la exces caloric și la acumularea de grăsime corporală și hepatică. În alimentele bogate în amidon preparate la temperaturi ridicate se poate forma și acrilamidă, substanță studiată pentru efectele sale asupra organismului. Dovezile privind efectele hepatice directe la oameni sunt însă încă limitate.
O cercetare care a analizat alimentația a peste 200.000 de adulți a găsit o asociere între consumul frecvent de cartofi prăjiți și un risc cu aproximativ 15% mai mare de boală a ficatului gras. Fiind vorba despre o asociere observațională, rezultatul nu demonstrează că o porție de cartofi prăjiți provoacă direct afecțiunea.
Coacerea sau prepararea cartofilor prin metode care necesită mai puțină grăsime poate fi o alternativă pentru consumul obișnuit.
Mezelurile și carnea procesată pot deveni o problemă când apar foarte des în meniu
Baconul, cârnații, crenvurștii, salamul și alte produse din carne procesată sunt o altă categorie asupra căreia nutriționiștii atrag atenția.
Unele dintre aceste produse conțin cantități importante de grăsimi saturate și sare, alături de nitriți sau nitrați utilizați în procesul de conservare. Consumul ridicat de carne roșie și procesată a fost asociat în unele cercetări cu un risc mai mare de ficat gras și cu probleme metabolice.
Un studiu realizat pe aproape 1.000 de adulți, citat de sursă, a constatat că participanții care consumau cele mai mari cantități de carne roșie sau procesată aveau șanse considerabil mai mari de a prezenta ficat gras decât cei aflați la nivelul cel mai redus de consum.
O strategie simplă nu presupune neapărat eliminarea completă a cărnii, ci alternarea surselor de proteine. Peștele, leguminoasele sau carnea slabă de pasăre pot înlocui o parte dintre porțiile de carne procesată.
Pâinea albă și cerealele rafinate pierd o parte importantă din fibre
Carbohidrații nu trebuie tratați ca o singură categorie. Există o diferență importantă între cerealele integrale și produsele obținute din făină foarte rafinată.
În timpul procesării cerealelor este eliminată o parte importantă din fibre. Pâinea albă, orezul alb, numeroase produse de patiserie, biscuiții și pastele obținute din cereale rafinate pot ajunge astfel să reprezinte o parte importantă a alimentației fără să ofere aceeași cantitate de fibre ca variantele integrale.
Un studiu care a urmărit peste 12.000 de adulți timp de patru ani a observat un risc mai mare de MASLD în rândul persoanelor cu un consum foarte ridicat de carbohidrați rafinați. Înlocuirea unei porții cu cereale integrale a fost asociată cu un risc mai redus.
Nu este nevoie, așadar, să considerăm pâinea un aliment interzis. Contează tipul produsului, cantitatea și alimentația în ansamblu. Pâinea integrală, ovăzul, orezul brun și alte cereale integrale pot aduce mai multe fibre în meniul zilnic.
Alcoolul afectează ficatul printr-un mecanism diferit
Dintre toate produsele menționate, alcoolul are o situație aparte. Dacă celelalte categorii sunt discutate mai ales în contextul metabolismului, excesului caloric și riscului de MASLD, alcoolul poate produce leziuni hepatice prin mecanisme proprii.
Ficatul este principalul organ implicat în metabolizarea alcoolului. În timpul acestui proces se formează acetaldehida, o substanță toxică ce poate deteriora celulele.
Consumul cronic și ridicat de alcool poate contribui la apariția bolii hepatice asociate alcoolului și, în forme severe, la hepatită alcoolică, ciroză sau insuficiență hepatică. Consumul de alcool este asociat și cu un risc crescut pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer hepatic.
Pentru persoanele care au deja o afecțiune hepatică, recomandările privind alcoolul trebuie discutate cu medicul, deoarece chiar și cantitățile considerate moderate în alte situații pot fi nepotrivite.
Ficatul nu este afectat de o singură masă
O porție de cartofi prăjiți, o felie de pâine albă sau un mezel consumat ocazional nu înseamnă automat apariția unei boli hepatice. Mult mai important este ceea ce se întâmplă repetat, luni și ani la rând.
Un meniu dominat de băuturi îndulcite, alimente ultraprocesate, prăjeli și produse sărace în fibre poate veni la pachet cu un aport caloric ridicat și cu factori metabolici care favorizează acumularea grăsimii în ficat.
În schimb, alimentația în care predomină legumele, fructele, cerealele integrale, leguminoasele, sursele de proteine mai puțin procesate și grăsimile nesaturate este mai apropiată de modelele alimentare recomandate pentru sănătatea metabolică.
Mai important decât eliminarea obsesivă a unui singur aliment este modelul alimentar pe termen lung. Ficatul nu se îmbolnăvește pentru că ai mâncat o dată cartofi prăjiți, iar sănătatea lui nu poate fi protejată printr-un singur aliment considerat „detoxifiant”.
Sursa foto + text: csid.ro
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.