Izolarea socială, un pericol real pentru sănătatea creierului. Cât de mult crește riscul de demență, mai ales la vârstnici

Lipsa contactului social nu afectează doar starea emoțională, ci poate avea consecințe serioase asupra sănătății cognitive, avertizează specialiștii. Studiile recente arată că izolarea socială este asociată cu un risc semnificativ mai mare de apariție a demenței, în special în rândul persoanelor în vârstă.

Legătura dintre singurătate și declinul cognitiv

Cercetările indică faptul că persoanele care trăiesc izolate sau care au interacțiuni sociale limitate prezintă un risc crescut de deteriorare a funcțiilor cognitive. Creierul are nevoie de stimulare constantă, iar conversațiile, activitățile comune și relațiile sociale joacă un rol important în menținerea sănătății neuronale.

Cât de mult crește riscul de demență

Potrivit datelor analizate de cercetători, izolarea socială poate crește riscul de demență cu până la 50%, comparativ cu persoanele care au o viață socială activă. Acest risc este și mai accentuat în cazul vârstnicilor, care sunt deja mai vulnerabili din cauza schimbărilor naturale asociate îmbătrânirii.

De ce sunt vârstnicii cei mai afectați

Odată cu înaintarea în vârstă, mulți oameni se confruntă cu pierderea partenerului, retragerea din activitatea profesională sau probleme de mobilitate, factori care pot duce la reducerea interacțiunilor sociale. În lipsa stimulilor cognitivi și emoționali, creierul poate intra într-un proces accelerat de declin.

Alte efecte negative ale izolării sociale

Pe lângă riscul crescut de demență, izolarea este asociată și cu:

• depresie și anxietate;

• creșterea riscului de boli cardiovasculare;

• scăderea imunității;

• mortalitate crescută.

Specialiștii subliniază că efectele singurătății pot fi comparabile, din punct de vedere al impactului asupra sănătății, cu factori de risc precum fumatul sau sedentarismul.

Cum poate fi prevenită izolarea socială

Menținerea legăturilor cu familia și prietenii, participarea la activități de grup, voluntariatul sau chiar conversațiile regulate – inclusiv telefonice sau online – pot avea un efect protector asupra creierului. Pentru vârstnici, sprijinul comunității și implicarea în activități sociale sunt esențiale.

Izolarea socială nu este doar o problemă emoțională, ci un factor major de risc pentru sănătatea creierului. Interacțiunea socială regulată poate juca un rol important în prevenirea demenței și în menținerea unei vieți active și sănătoase, mai ales la vârste înaintate.

Sursa foto + text: csid.ro