Ți-ai sucit glezna și durerea a trecut? Greșelile care pot face ca problema să reapară

O entorsă de gleznă poate părea o accidentare minoră, mai ales atunci când persoana reușește să calce pe picior și durerea începe să se reducă după câteva zile. Tocmai această ameliorare rapidă îi determină pe mulți să revină prea devreme la activitățile obișnuite și să considere problema rezolvată.

Dispariția durerii nu înseamnă însă automat că ligamentele și-au recăpătat rezistența sau că articulația este pregătită pentru alergare, sărituri ori schimbări bruște de direcție. Recuperarea incompletă poate favoriza o nouă entorsă și poate contribui, în timp, la apariția instabilității gleznei.

Faptul că poți călca pe picior nu exclude o leziune mai serioasă

După o răsucire a gleznei, primul instinct este adesea să verificăm dacă putem merge. Capacitatea de a pune piciorul pe sol este un semn încurajator, dar nu poate exclude singură o fractură sau o leziune mai importantă.

Există anumite criterii clinice folosite pentru a stabili când poate fi necesară o radiografie. Printre semnele care justifică evaluarea medicală se numără durerea accentuată la apăsarea anumitor zone osoase din jurul gleznei și piciorului sau imposibilitatea de a face patru pași după accident și în momentul examinării.

O umflătură care apare foarte repede, o vânătaie extinsă, deformarea vizibilă a articulației, senzația unui pocnet în momentul accidentului sau instabilitatea evidentă sunt alte motive pentru care leziunea nu ar trebui tratată pur și simplu acasă.

Nu încerca să testezi glezna imediat după accident

Una dintre cele mai frecvente greșeli este mersul excesiv pe piciorul accidentat pentru a verifica dacă glezna încă funcționează.

În primele ore, articulația trebuie protejată. Piciorul poate fi ținut ridicat, iar un bandaj elastic poate oferi compresie, cu condiția să nu fie aplicat atât de strâns încât să afecteze circulația.

Gheața poate fi folosită în special pentru controlul durerii, însă aplicarea excesivă sau prelungită nu este necesară. Ideea că o gleznă accidentată trebuie ținută permanent în gheață nu mai reflectă abordarea modernă a recuperării.

Nici alergarea câtorva pași pentru a vedea dacă articulația rezistă nu este o idee bună. Faptul că durerea este suportabilă nu înseamnă că ligamentele pot face față unei asemenea solicitări.

Masajul puternic și căldura nu sunt indicate imediat

Masarea energică a zonei umflate în primele 48 de ore este o altă greșeală frecventă. Oamenii încearcă uneori să reducă umflătura prin masaj, dar traumatizarea suplimentară a țesuturilor în faza imediat următoare accidentului nu ajută recuperarea.

Și aplicarea căldurii sau o baie foarte fierbinte imediat după entorsă sunt gesturi care ar trebui evitate în această etapă. Specialistul intervievat de CSID menționează și consumul de alcool printre obiceiurile nepotrivite în primele zile după accidentare.

O altă practică discutabilă este administrarea automată a antiinflamatoarelor încă din prima zi, indiferent de gravitatea simptomelor. Inflamația face parte din procesul natural de reparare, iar utilizarea medicamentelor trebuie adaptată situației individuale și recomandărilor medicale.

Nici repausul total timp de săptămâni nu este soluția

Dacă revenirea prea rapidă la efort poate întârzia recuperarea, extrema opusă nu este neapărat mai bună.

Imobilizarea completă timp de săptămâni într-o orteză rigidă sau într-un aparat gipsat, fără indicație medicală, poate favoriza pierderea forței musculare și reducerea mobilității. Specialistul citat de CSID explică faptul că, în funcție de gravitatea entorsei, repausul mai pronunțat poate fi necesar în primele 24–48 de ore, după care încărcarea ar trebui reluată progresiv.

Mișcarea trebuie însă adaptată durerii și tipului de leziune. Inițial pot fi introduse mișcări simple ale gleznei fără încărcare, iar ulterior exercițiile de forță și echilibru pot deveni parte a recuperării.

Mișcările care reproduc mecanismul prin care s-a produs entorsa trebuie evitate până când țesuturile au avut suficient timp să se refacă.

Durerea poate dispărea înainte ca ligamentul să fie refăcut

Aceasta este probabil una dintre cele mai importante capcane ale entorsei de gleznă.

O persoană poate merge din nou fără durere după câteva zile sau săptămâni și poate presupune că recuperarea s-a încheiat. Ligamentul are însă nevoie de mai mult timp pentru a-și recăpăta rezistența. Specialistul citat de CSID indică un interval de aproximativ 6–12 săptămâni, în funcție de leziune și de evoluție.

Mai există un aspect care nu poate fi observat cu ochiul liber. Ligamentele conțin receptori care ajută creierul să știe permanent în ce poziție se află articulația. După o entorsă, acest sistem de control poate rămâne afectat chiar și după dispariția durerii.

Fenomenul este cunoscut drept deficit proprioceptiv. Persoana merge aparent normal, dar atunci când calcă pe o suprafață neregulată sau trebuie să schimbe brusc direcția, mușchii care stabilizează glezna pot reacționa prea lent.

Entorsele repetate pot avea legătură cu o recuperare incompletă

Unele persoane ajung să își sucească aceeași gleznă de mai multe ori și presupun că au pur și simplu ligamente slabe. În multe situații, problema poate fi recuperarea incompletă după prima accidentare.

Pot rămâne deficite de mobilitate, forță și control neuromuscular. Flexia gleznei poate fi limitată, musculatura din jurul articulației poate fi mai slabă, iar echilibrul poate să nu fi revenit la nivelul anterior accidentării.

Tocmai de aceea recuperarea nu ar trebui oprită în momentul în care dispare durerea.

Exercițiile de echilibru au un rol important. Capacitatea de a sta stabil pe piciorul afectat, de a executa mișcări controlate și, ulterior, de a sări și ateriza fără durere sau instabilitate oferă informații mai relevante despre recuperare decât simplul fapt că persoana poate merge.

Revenirea la sport nu ar trebui decisă doar după numărul de săptămâni

Pentru cine aleargă, merge regulat la sală sau practică un sport, revenirea la antrenamente trebuie făcută progresiv.

Absența durerii și a umflăturii în activitățile cotidiene este doar primul pas. Mobilitatea și forța ar trebui să fie apropiate de cele ale piciorului sănătos, iar echilibrul și capacitatea de a executa sărituri trebuie, de asemenea, recuperate.

Pentru sporturile care presupun alergare, schimbări de direcție sau opriri rapide, aceste mișcări trebuie reintroduse treptat. Mai întâi poate fi testată alergarea în linie dreaptă, iar ulterior schimbările de direcție și mișcările specifice sportului practicat.

Contează inclusiv încrederea în piciorul accidentat. Teama de a pune greutate pe gleznă poate modifica inconștient mersul, alergarea și modul de aterizare.

O entorsă veche poate fi recuperată chiar și după câteva luni

Uneori durerea dispare, dar persoana simte că glezna nu mai este la fel ca înainte. Poate exista rigiditate, senzația de instabilitate sau lipsa de încredere atunci când piciorul este solicitat.

Chiar dacă au trecut câteva luni de la accident, recuperarea poate fi reluată. Exercițiile progresive de forță, mobilitate, echilibru și reacție pot corecta multe dintre deficitele rămase după o entorsă tratată incomplet.

Situația trebuie însă evaluată medical atunci când există durere persistentă, instabilitate evidentă sau simptome care nu se ameliorează. Uneori, în spatele unei presupuse entorse vechi se poate afla o leziune de cartilaj sau chiar o fractură mică ce nu a fost identificată în momentul accidentului.

O gleznă care nu mai doare nu este neapărat o gleznă complet recuperată. Mobilitatea, forța, echilibrul și capacitatea articulației de a reacționa la mișcări neașteptate sunt la fel de importante ca dispariția durerii, mai ales înaintea revenirii la alergare sau sport.

Sursa foto + text: csid.ro